Acest articol este preluat din National Library of Medicine, bazat pe studiul realizat de Antonius Wiehler, Francesca Branzoli, Isaac Adanyeguh, Fanny Mochel și Mathias Pessiglione.
Cercetătorii au investigat de ce o zi întreagă de muncă intelectuală intensă poate afecta capacitatea noastră de a lua decizii economice. După o zi lungă de concentrare și control cognitiv, oamenii tind să facă alegeri mai impulsive și să favorizeze opțiuni care necesită mai puțin efort. Deși acest fenomen este cunoscut de multă vreme, mecanismele din spatele acestei oboseli cognitive sunt încă intens dezbătute.
Acest studiu oferă o nouă ipoteză interesantă: munca cognitivă intensă crește costul controlului cognitiv, iar acest cost este strâns legat de mecanisme neuro-metabolice. Practic, cercetătorii sugerează că oboseala nu este doar o senzație subiectivă, ci este cauzată de acumularea de substanțe chimice potențial toxice în creier, care trebuie ulterior „curățate” prin procese metabolice. Cu alte cuvinte, creierul devine literalmente „obosit” din cauza efortului de reciclare a metaboliților toxici generați în timpul activității cognitive intense.
Cum a fost realizat studiul?
Pentru a testa această teorie, autorii au folosit spectroscopie de rezonanță magnetică (MRS) pentru a monitoriza compoziția chimică a creierului în timpul unei zile de muncă. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: un grup a efectuat sarcini cognitive cu cerințe mari (care implicau control mental susținut), iar celălalt grup a efectuat sarcini mai puțin solicitante. Pe parcursul zilei, aceștia au fost implicați și în decizii economice, pentru a măsura cum influențează oboseala cognitivă alegerile lor.
Rezultatele au arătat că doar participanții care au fost supuși la sarcini cognitive intense au prezentat semne de oboseală decizională. Aceștia au arătat o preferință pentru opțiuni care necesitau mai puțin efort sau oferau rezultate mai rapide. De asemenea, s-a observat o reducere a dilatării pupilelor în timpul procesului decizional, un semn fiziologic al scăderii implicării cognitive.
Ce se întâmplă în creier?
O descoperire esențială a studiului a fost creșterea concentrației de glutamat în cortexul prefrontal lateral (lPFC) la cei care au efectuat sarcini solicitante. Glutamatul este un neurotransmițător esențial pentru funcționarea creierului, dar atunci când se acumulează în cantități mari, poate deveni toxic. Această acumulare de glutamat declanșează mecanisme metabolice care fac activarea cortexului prefrontal mai costisitoare, ceea ce explică de ce controlul cognitiv devine mai dificil după o zi intensă de muncă.
Astfel, acest studiu susține ideea că oboseala cognitivă este cauzată de un proces metabolic complex în care creierul trebuie să gestioneze acumularea de glutamat. Această acumulare face controlul mental mai dificil, ducând la o stare în care oamenii preferă deciziile mai simple și mai puțin costisitoare din punct de vedere cognitiv.
Implicații și concluzii
Aceste constatări au implicații importante pentru înțelegerea modului în care munca cognitivă afectează deciziile pe care le luăm. După o zi lungă de sarcini intense, creierul devine mai puțin eficient în a exercita control cognitiv, ceea ce ne face să preferăm alegeri mai simple și mai rapide.
De asemenea, acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele biochimice ale oboselii cognitive și să găsim eventuale soluții pentru a îmbunătăți performanța decizională, fie prin pauze regulate, fie prin intervenții care să susțină metabolismul cerebral.
Studiul deschide calea pentru cercetări viitoare privind metodele prin care putem gestiona mai bine oboseala cognitivă, mai ales în activități care necesită un nivel ridicat de concentrare și decizii complexe.
